Unde să căutăm Mireasa lui Cristos în istorie

Unde să căutăm Mireasa lui Cristos în istorie

de Raul Enyedi

Predică rostită la Conferința Adunării Baptiste Harul Suveran 2011

PRIMA PARTE

Lui Aurel i-a revenit o responsabilitate mai puțin plăcută și anume de a scoate in evidență câteva lucruri negative sub formă de avertisment .

Orice Adunare dacă nu veghează poate cădea . Este foarte important să fim conștienți de lucrul acesta pentru că ni s-a încredințat anumite lucruri , renunțarea la ele ne îndeplinirea atribuțiilor înseamnă pe urmă și pierderea scopului pentru care exiști ca Adunare . Există teama de a numi pe cineva apostat sau pe o Adunare apostată așa cum ziceam și am repetat de mai multe ori în zilele acestea , nu vroiam să fim considerați ca niște judecători care împart sentințe . Departe de noi așa ceva , ceea ce v-am împărtășit este ceea ce vedem din Scriptură . În primul rând aplicăm la noi înșine și căutăm să împlinim . Ultimul mesaj , ultima parte a conferinței constă în a încerca să vedem unde să găsim Mireasa lui Cristos sau Adunările lui Cristos în istorie . De ce este important lucrul acesta ? Nu cred că sunt foarte mulți pasionați de istorie și cu siguranță nu trebuie să ne așteptăm ca fiecare membru din Adunare să fie un doctor în istorie , ar fi absurd așa ceva .

Ar trebui să fie o încurajare pentru noi să vedem cum Dumnezeu lucrează în decursul timpului . Pe de altă parte a nu cunoaște istoria înseamnă a nu învăța din greșelile celor dinaintea noastră și să nu le repetăm la rândul nostru . Și în plus față de aceasta în istorie , vedem cum Dumnezeu și-a ținut promisiunea , și-a împlinit profețiile și Mireasa lui Cristos există și astăzi , fără o rupere în decursul timpului . Felul în care găsim Mireasa astăzi trebuie privit și din prisma istoriei . Voi reveni puțin mai târziu la și ce înseamnă lucrul acesta .

În prima parte a mesajului vreau să prezint teoriile cu privire la originea și la dezvoltarea istorică a bisericii sau a bisericilor , apoi am să insist pe cea care credem ca este cea scripturală și în ultima parte vom privi spre Scriptură ca autoritate supremă . Istoria nu este autoritatea noastră supremă , ea este scrisă de oameni , nu este deloc infailibilă . La un moment dat unul din cei mai mari istorici pe care i-a dat România , Neagu Djuvara , se întreba :

,, Există oare istorie adevărată ? ” și a scris un tratat despre filozofia istoriei . Nu o să intru în partea aceasta de filozofie a istoriei și nu pot să epuizez subiectul . Ceea ce sper în partea de prezentare care o să încerc să fie cât mai scurtă , a istoriei este să va furnizez instrumente pe care voi la rândul vostru să le puteți folosi atunci când luați o carte de istorie în mâna .

Există patru poziții majore cu privire la istoria creștinismului .

Am să încep cu cea dominantă și anume teoria mai marii împliniri așa cum o numește Augustin și anume după Constantin cel Mare , creștinismul a ajuns la o stare superioară creștinismului primar și de atunci încoace creștinismul așa cum îl înțelegea el atunci , creștinismul oficial ( ortodoxia de catolicism nu era încă separată , diferențe de idei începeau să apară ) era într-o stare mai bună decât creștinismul de pe vremea apostolilor și asta cred ei și astăzi .

A doua teorie este teoria reformei care spune că creștinismul s-a pângărit de-a lungul timpului , s-a murdărit și apoi a fost reformat de către cei pe care îi numim reformatori . Problema cu poziția aceasta și vreau să vă dau numai anumite indicii , să punctez anumite lucuri . Nu trebuie nimeni să ajungă la concluzia mea făra să treacă prin filtrele astea . Judecați obiectivitatea lor , veridicitatea lor și aceasta este tot ce sper că veți face .

Problema cu teoria reformei vine dintr-un verset pe care îl găsim în Iov . Este vorba de un principiu : ,, Poate ieși ceva curat din ceva necurat ? ” Răspunsul : ,, Nu , nicidecum ! ” - răspunsul Scripturii . Ce inseamnă aceasta? Dacă consideri biserica catolică ca fiind pângărită , ca fiind murdărita , nu poți ca să iei naștere din ea , să fie mama ta și tu să fii curat dacă ea este necurată .

Dacă ceva poluat dă naștere la ceva tot poluat , vechea zicala românească :

,, Ce iese din pisică , șoareci mănâncă ” , atunci din creștinismul apostat nu putea să iasă o biserică autentică sau să folosesc metaforele Scripturii , dintr-o prostituată , dintr-o femeie adulteră , nu se poate transforma într-o fecioară .

În al doilea rând protestantismul original a vrut să fie o curățire a bisericii romei și nu au dorit întemeierea de biserici proprii . Abia după excomunicarea reformatorilor au pornit la zidirea de noi biserici , când curățirea a eșuat , au zidit biserici noi dar după modelul celei vechi. Era biserica din care ieșiseră și pe care o cunoșteau și o recunoșteau . Nu s-au dus la Scriptură pentru a găsi acolo temelia . Cunoaștem principiile protestante ,, Sola Scriptura ” , ,, Soli Christi ” , ,, Sola Fide ” ș.a.m.d. ; dar când a fost vorba și țineți minte că au fost enunțate în prima faza a protestantismului . În momentul în care ei au trebuit să construiască ceva după ce au dărâmat de pe piedestal biserica romei , au început să construiască după modelul pe care-l văzuseră înainte . Au fost programați , dacă vreți ca să construiască așa pentru că reforma lor nu merge dincolo de Constantin . Baza pe care sunt construite bisericile protestante este Crezul Niceo-constantinopolitan , unii acceptă și următoarele concilii .

Problema a doua în legătură cu teoria aceasta : ,, Vorbește Scriptura , despre o astfel de pângărire a creștinismului și apoi o curățire sau o reformare a lui ?”

Scriptura avertizează cu privire la apostazie . O să vedem și noi puțin mai târziu aceste versete . Vorbește Scriptura despre o apostazie totală sau despre o pângărire totală ca apoi să urmeze o curăție ?

A treia teorie este teoria restaurării și se întâlnește mai ales la cultele pe care noi în România le numim neoprotestante . Adică creștinismul a apostaziat , a căzut în apostazie și-a pierdut calitatea de Mireasă a lui Cristos , reformatorii ducând reforma până la jumătate ; nu a fost suficient și apoi a venit cineva , un om , bărbat sau femeie , depinde de denominație care , a reașezat creștinismul pe temelia originală cea a apostolilor .

Problema unu : ,, Vorbește Scriptura de o apostazie și o reașezare a bisericii și a învățăturilor ei ?”

Și în al doilea rând : ,, Poate o persoană sau un grup de persoane nebotezate scriptural să reinstaureze , botezul și Adunarea adevărată ? Poate cineva să de-a ceva ce nu are ? ”

A patra teorie este teoria succesiunii bisericești care spune că creștinismul oficial a apostat , dar paralel cu el a existat o dizidență , a existat o mișcare care se împotrivea tot timpul creștinismului oficial și care a păstrat esența credințelor originale în toate veacurile . Aceasta este poziția și cei mai cunoscuți apărători ai ei sunt baptiștii istorici sau baptiștii Landmark cum sunt denumiți în America . Partea aceasta vreau să o discutăm .

Cu privire la originea baptiștilor există trei teorii :

În 2009 , cu toții ne amintim că au fost sărbătoriți , au fost comemorați patru sute de ani de la întemeierea baptiștilor . Este teoria originii 1609 cu John Smyth , un om interesant , o figură interesantă în istorie care după toate aparențele s-a botezat singur și apoi a botezat pe Thomas Helwis cu care împreună au botezat pe restul celor care erau cu ei și așa se spune că a luat naștere prima biserică baptistă din lume . Aceasta este poziția afirmată de cei mai mulți baptiști și vă amintesc că toată suflarea baptistă , reprezentanți de peste tot au sărbătorit în 2009 , cei 400 de la întemeiere .

Implicațiile acestei poziții :

Baptiștii nu au o existența mai veche de 400 de ani . Aproape 1600 de ani de istorie îi separa de Adunarea originala întemeiată de Isus Cristos . Au fost întemeiați de un om , pot arăta spre o persoană care a fost primul baptist – John Smyth .

Primul botez baptist a fost o auto botezare . Întemeietorul lor i-a părăsit după scurt timp negându-și propriul botez și ceea ce a început să facă . Aceasta nu prea se spune , nu ? Baptiștii de astăzi ar respinge pe oricine ar încerca să facă la fel . Dacă aș veni în oricare biserică baptista de azi și aș spune : ,, Vreau sa fiu membru ” . ,,Ești botezat ?” ,, M-am autobotezat , m-am botezat singur , m-am dus la râu , m-am scufundat singur și iată – mă primiți-mă ! ”

Aș fi primit ? Nu! Dar ei spun că așa au început baptiștii și aceasta este cea mai importantă implicație : baptiștii nu pot pretinde că sunt Mireasa sau Adunarea lui Cristos ci doar o biserică a lui Cristos , adică mai sunt și altele . Una dintre.... ele . Acestea sunt comentariile care le fac la partea de origine 1609 .

Teoria moștenirii anabaptiste este a doua , adică baptiștii se trag din anabaptiștii pașnici ( nu fanatici și revoluționari de la Münster ) , evanghelici care își au originea în anul 1525 , când un grup de reformați în Elveția s-au botezat unii pe alții respingând astfel botezul pruncilor pe care îl acorda biserica catolică și proaspeții reformați în speța Zwingli . Aceasta este a doua și mută problema doar cu o suta de ani înainte . În felul acesta baptiștii sunt considerați protestanți pentru că sunt produsul reformei protestante , au o existența de aproape 500 de ani și 1500 de ani de istorie îi desparte de prima Adunare . Au fost întemeiați de un om , nu de John Smyth ci de Conrad Grebel . Baptiștii nu pot pretinde atunci că sunt Adunarea lui Cristos ci doar o Biserică a lui Cristos și pe lângă ei mai sunt și alții . Vedeți că problemele se aseamănă ?

Teoria succesiunii neântrerupte este a treia . Creștinismul autentic a evoluat în afara creștinismului oficial , Adunări autentice existând într-o succesiune neântreruptă de la prima întemeiată pâna astăzi .

Implicațiile acestei teorii : creștinismul oficial a apostaziat după vremea lui Constantin , produsul compromisului , este apostazia . Tot ce a ieșit din acest creștinism oficial este la rândul lui apostat . Pe parte pozitivă , Cristos a avut întotdeauna o rămășița de Adunări credincioase pe pământ . Aceste Adunări se găsesc astăzi printre cei care se numesc baptiști . Acestea sunt implicațiile .

Teoria succesiunii neîntrerupte , despre aceasta vreau să discut . Nu putem să intrăm în foarte multe detalii așa cum am spus am să vă dau câteva instrumente și am ales să răspund principalelor obiecții prin citate care zic eu că sunt elocvente . Nu am ales istorici necunoscuți , nu am ales surse pe care nu le-am putut verifica cu ochii mei , toate citatele când o să primiți materialele o să aveți sursa exactă , bibliografie completă . Le-am văzut cu ochii mei .

Definirea : în toate timpurile au existat Adunări adevărate ale lui Cristos care aveau însemnele esențiale ale Adunării întemeiate de Cristos . Ele au păstrat și transmis mai departe credința , practica și rânduielile Nou Testamentale . Aceasta este definiția .

Acum obiecțiile principale . Am subliniat obiecțiile mele și nu doar ale mele , la celelalte teorii vorbind despre Scriptură . Vorbește Scriptura despre o apostazie totală și despre o reformare sau restaurare ? Vorbește Scriptura sau dă dreptul bisericilor de a schimba fundamental legile și rânduielile lui Cristos așa cum au făcut-o catolicii și ortodocșii ? Există foarte multe obiecții mai mari sau mai mici la teoria aceasta , suntem foarte conștienți de lucrul acesta dar până acum nu am auzit nici o obiecție că nu ar fi biblică . Nici una ! Cele mai mari obiecții vin pe partea istoriei . Ne vom ocupa de istorie întâi apoi vom vedea ce spune Scriptura despre viitorul Adunărilor sau a instituției create de Cristos după epoca apostolică .

Obiecțiile principale :

Teoria aceasta nu este susținuta de principalii istorici seculari , adică ne religiosi care nu scriau istoria bisericii . Este o poziție care a fost la moda doar din mijlocul sec. Xix până în jurul anilor 1930 și a fost susținută de istorici de mâna a doua . Obiecțiile acesta le-am preluat din diferite surse .

Iată răspunsul :

În primul rând teoria nu este susținută de istoricii importanți sau cu reputație . Răspuns : Chiar istoricii adverși poziției baptiste în general sau cei seculari nu exclud , această teorie , ba unii chiar o afirmă . Să vă dau citate :

Will Durant care a scris o monumentală istorie a civilizației , spune despre anabaptiștii elvețieni care mulți spun că au început prin a se boteza unii pe alții și el spune așa :

„La început , Anabaptişti s-au manifestat în Elveţia, unde se poate să se fi strecurat creştinismul paşnic al valdensilor din Sudul Franţei sau al fraţilor cerşetori din Ţările de Jos” (Civilizaţii istorisite, vol. 18, p. 85).

Acestea sunt citate care vin din partea unora care nu au de apărat o anumită poziție istorică .

Mircea Eliade , am auzit cu toții de el , spunea așa :

„primele forme creştine erau mai aproape de acelea care au fost considerate mai târziu drept eretice”

Cu alte cuvinte , Mircea Eliade nu spune lucrul acesta , dar implicația ceea ce spune el , este că creștinismul inițial , original , și-a păstrat forma în grupările care mai târziu au fost au fost catalogate ca eretice . Acesta este sensul citatului .

Am să îl citez pe Swingli , marele reformator elvețian .A fost unul dintre cei mai mari care s-a luptat cu anabaptismul . Și el spunea așa :

„ Învăţătura Anabaptismului nu este o noutate, ci pentru o mie trei sute de ani a cauzat mare tulburare în biserică, şi a căpătat aşa putere, încât încercarea în această epocă de a lupta contra ei pare zadarnică pentru un timp” (Christian, O istorie a baptiştilor, vol. 1, p. 86).

Zwingli scrie aceasta în 1520 și un pic , da ? Minus 1300 , plasează problematica anabaptismului în jurul anilor 200 , 200 și ceva și am idee că se referea la conflictul novațian când a făcut referirea aceasta .

Robert Barclay care este istoric nonconformist englez , nu este baptist și spunea așa :

„După cum vom arăta, ascensiunea ‚Anabaptiştilor a avut loc cu mult timp înaintea formării Bisericii Angliei [1534 - 1536], şi există de asemenea motive să credem că pe continentul European societăţi creştine mici, ascunse, care susţineau multe din opiniile ‚Anabaptiştilor , au existat încă din vremurile Apostolilor. În sensul transmiterii directe a Adevărului Divin, şi al naturii adevărate a religiei spirituale, pare probabil că aceste Biserici au o descendenţă sau succesiune mai veche decât cea a Bisericii Romane” (The Inner Life of the Religious Societies, p. 11, 12). Spune un neamic al baptiștilor .

Mosheim , merită să fi auzit de el , dacă ați citit istorie sunt sigur că ați auzit este unul dintre cei mai renumiți istorici luterani , germani spune :

„În primul rând, eu cred că Menoniţii nu greşesc în totalitate atunci când se laudă cu o descendenţă dintre acei Waldenzi, Petrobrusieni şi alţii, care sunt de obicei denumiţi Martori ai adevărului înainte de Luther. Înainte de epoca lui Luther, existau ascunşi în aproape toate ţările Europei, dar în special în Boemia, Moravia, Elveţia şi Germania, foarte multe persoane, în a căror minţi era adânc înrădăcinat acel principiu pe care Waldenzii, Wickliffiţii şi Hussiţii l-au susţinut, unii mai ascuns, alţii mai deschis” (Institutes of Ecclesiastical History, William Tegg, Londra, 1867, p. 685) . Părerea istoricului luteran cu privire la originea anabaptiștilor .

Am să citesc de data aceasta doi doctori care au scris o lucrare în jurul anului 1800 , imediat după , la însărcinarea împăratului Olandei ca să găsească care dintre bisericile din Olanda se apropie cel mai mult de Adunarea primară și concluziile doctorului Ypeij şi Dermout spune așa :

„ Am văzut acum că Baptiştii, care au fost în trecut numiţi Anabaptişti, şi în vremuri mai apropiate Menoniţi, au fost Waldenzii originali... Pe această bază, Baptiştii pot fi consideraţi ca fiind singura comunitate religioasă care a rezistat din zilele apostolilor, şi ca societate Creştină care a păstrat curate doctrinele Evangheliei în toate veacurile. Economia externă şi internă a Baptiştilor, în totalitate corectă, tinde să confirme adevărul disputat de Biserica Catolică, că Reforma care a avut loc în secolul şaisprezece a fost necesară în cel mai înalt grad şi în acelaşi timp respinge noţiunea eronată a Catolicilor că denominaţia lor este cea mai veche." (Geschiedenis Der Nederlandsche Hervormde Kerk, Breda, 1819)

Era raportul oficial , trimis împăratului Olandei în care spuneau că anabaptiștii , numiți baptiști erau mai vechi decât biserica catolică .

Philip Schaff istoric american , prezbiterian spune :

,, Anabaptiştii nu au inventat opoziţia lor faţă de botezul pruncilor, fiindcă întotdeauna au existat grupări în Biserică ce au fost antipedobaptiste.” (The New Schaff-Herzog Encyclopedia, vol. I, p. 370)

Prin biserică se referă la creștinism dacă studiați eclesiologia lui și prin grupare antipedobaptistă se referă la botezători de oameni mari . A fi pedobaptist înseamnă a boteza copiii . Nu îndrăzneau să le spună baptiști pentru că baptiști, venea de la botezători , de la botezați și atunci implicația era că dacă ei erau botezați , restul nu erau botezați și atunci nu le spuneau baptiști , le spuneau antipedobaptiști adică cei care se împotriveau botezului pruncilor .

Leonard Verduin , istoric prezbiterian american , pe care l-am tradus în limba română , Mircea aici de față l-a tradus , am să vă ofer câteva citate din el și cartea o veți avea disponibilă în cel mai scurt timp sperăm . Este deja la tipar . Leonard Verduin, istoric prezbiterian american spune :

„Ceea ce a erupt în cel de-al Doilea Front [aripa stângă, radicală a Reformei] a fost o resurgenţă a acelor tendinţe şi opinii care existau deja de secole împotriva ordinii medievale; a fost legată de cercurile antice în care, în ciuda persecuţiei, un corp de opinii şi convingeri antice erau încă în viaţă. Nu a fost ceva care s-a ridicat, fără o rădăcină mai adâncă, din evenimentele care au avut lor în 1517.” - (The Reformers and their Stepchildren, p. 14)

Adică baterea celor 95 de teze pe ușa biserici de către Luther .Cred ca înțelegem destul de bine sensul citatelor nu are rost să rămân foarte mult asupra lor pentru că vreau să ne mutam la ceea ce este și mai important la Scriptură . Vreau sa vedeți prin asta , răspunsul la obiecția că marii istorici și istoricii seculari nu admit o astfel de teorie . Mai departe Verduin spune :

„Disidenţa împotriva ordinii medievale era deja veche de un mileniu şi extrem de răspândită” (Ibid., p. 15).

Plasează deja în anul 500 dizidența . Mai departe :

„Stânga Protestantă ( adică anabaptiștii cum este termenul pe care el li-l dă ) a fost moştenitoarea lumii subterane medievale. Avea categorii de gândire şi un vocabular apărut din ereziile medievale târzii, … un vocabular care a existat înaintea Reformei şi avea propria-i putere şi propriu-i impuls, cu totul separat de Luther (Ibid, p. 35-36). „...sursele nu disting nici o persoană ca întemeietor al rebotezării( culmea insistăm ca Conrad Grebel a fost acela , aceasta este altă poveste ) în secolul şaisprezece… Cum a apărut anonim o asemenea practică atât de radicală este mai mult decât ciudat – dacă se presupune, aşa cum este voga, că Anabaptismul a fost un simplu produs al secolului şaisprezece. Dar această tăcere în privinţa aceluia care trebuie creditat cu ideea devine întru totul explicabilă imediat ce se realizează că ceea ce a fost cunoscut ca Anabaptism în timpurile Reformei nu a fost nicidecum ceva nou… Nimeni nu este creditat cu inventarea Anabaptismului secolului şaisprezece pentru motivul suficient că nimeni nu l-a inventat” (Ibid., p. 189).

Si ultimul citat din el este :

„Rebotezarea este tot atât de veche pe cât constantinianismul” (op. cit., p. 190) ; adică de la Constantin s-a făcut o rupere care a făcut doua tabere una oficială , una dizidentă .

A doua obiecție și o să încerc să răspund . Au fost multe citate și pentru mulți poate că nu par interesante și îmi cer scuze pentru aceasta dar vrem să arătăm că nu doar autori seculari , dar cam din orice denominație și autori importanți recunosc această teorie istorică .

În al doilea rând unii dintre cei mai renumiți istorici baptiști aprobă sau susțin această teorie și acesta este răspunsul la acuzația că istoricii ce susțin așa ceva sunt de mâna a doua . Dați-mi voie să îl citesc pe Alexa Popovici care până acuma a produs cea mai bună istorie pe care o avem în limba română . Volumul prim despre istoria anabaptiștilor se încheie în felul

următor :

„ Deşi noi nu punem accentul pe vreo succesiune care să valideze autenticitatea creştină, ci ţinem mult mai mult la o identitate de crez şi de practică, totuşi, dacă ar trebui să prezentăm şi o asemenea succesiune, ea există şi poate fi probată istoric. Înaintea existenţei anabaptiştilor au existat alte grupări religioase, care au avut acelaşi crez şi aceleaşi practici aplicate după învăţătura Noului Testament” (Istoria Anabaptiştilor din România, Ed. Făclia, p. 289-290). - spune Alexa Popovici pe care toată suflarea baptistă îl respectă .

Am să sar peste Bertalan Kirner, istoric maghiar care a scris viața misionarului Mihai Cornea , publicată de curând , o carte care merită să o citiți , vreau doar să vă indemn să observați cum îi numește pe anabaptiști , baptiști . Este tot ce vă spun în momentul acesta .

John T. Christian care din nou l-am tradus în limba română și sper să fie disponibil cât mai curând spune așa . Este istoric baptist american . Cele doua volume ale lui : ,, O Istorie s Baptiștilor ” , au fost manualul standard în seminarele Convenției Baptiste de Sud intre anii 1920 – 1940 . Și el spune așa în introducere :

„Sunt foarte conştient de imperfecţiunile acestei cărţi, dar prezintă multe informaţii care înainte nu s-au găsit în nici o istorie a Baptiştilor. Am urmărit pe tot parcursul cărţii metoda ştiinţifică de investigaţie şi am lăsat faptele să vorbească de la sine. Nu am nici o îndoială în mintea mea că a existat o succesiune istorică a Baptiştilor din zilele lui Hristos până în prezent. Trebuie amintit că Baptiştii se găseau aproape în fiecare colţ al Europei. Când am găsit o legătură între două grupuri, am afirmat acest fapt, dar când nici o legătură nu a fost vizibilă, nu am încercat să construiesc una. O sinceritate directă este sigura direcţie care trebuie urmărită. Totuşi, din fericire, fiecare fapt adiţional descoperit nu face decât să facă probabile asemenea legături în fiecare caz. Eu am o atitudine expectativă faţă de viitor. Întâmpin bucuros orice investigaţie, fiindcă adevărul nu are de ce să se teamă de lumină.” (O istorie a baptiştilor, p. 6) – pe care o veți avea în curând la dispoziție .

Să menționez cine a fost Christian ? Acuzatorii lui spun că a fost istoric de mâna a doua . John T. Christian a fost membru în societatea americană de istorie . Este cea mai mare organizație în care poate ajunge un istoric . A fost membru în academia franceză de istorie , a fost membru în societatea greacă de arheologie creștină . John T. Christian a făcut mai multe călătorii în Europa pentru o cercetare originală și strângere de documente care la sfârșitul vieții lui le-a donat în număr de 15.000 de volume Seminarului Baptist din New Orleans – Louisiana . Acesta este istoricul de mâna a doua care este atât de controversat și de acuzat de cei pe care îndrăznesc să îi numesc epigoni .

A treia acuzație :

Această poziție nu a fost produsul sec. Xix , ci a fost susținută de istorici baptiști anteriori este răspunsul . Până acuma am discutat despre istorici nebaptiști care vorbesc despre această teorie , am discutat despre baptiști , istorici baptiști de seamă , care au susținut-o și acum vreau sa vorbesc despre baptiști străvechi , să vedem ce au crezut ei . Este o găselniță nouă ? La modă așa cum se spune câțiva zeci de ani și abandonată de aproape toată suflarea baptistă ? Este adevărat că este abandonată de toată suflarea baptistă , dar este doar produsul sec. Xix ?

Am să-l citez doar pe Thomas Crosby , istoric baptist englez care scrie în 1738 , prima istorie a baptiștilor din Anglia și el spune așa :

„ Dar ceea ce este mai evident pentru cercetarea noastră spre găsirea primei apariţii a acestei secte ( pentru cei de atunci baptiștii , anabaptiștii erau incă o sectă ) este, că aceşti bărbaţi nu au avansat această opinie privitoare la botez ca un lucru cu totul nou,( se referea la primi baptisti ) ci ceva ce a fost învăţat de alţii, care au respins ca şi ei erorile şi corupţiile bisericii Romei; şi au afirmat că aceasta a fost opinia Waldenzilor şi Petrobrusienilor, care au fost înaintea lor. Ei nu s-au considerat pe această bază drept capi şi întemeietori ai unei secte sau religii noi…” (The History of the English Baptists, vol. 1, p. xxvi) – spune Thomas Crosby . Toate documentele aceste le veți avea , le găsiți pe Google Books și le puteți avea , găsi și voi și le punem și noi la îndemână pentru cei care vor să facă cercetare proprie .

Sa îl citez pe Joseph Hooke , ieri am citat ceva din el , am promis că astăzi reiau . Joseph Hooke a fost un apologet baptist care a trăit în epoca marilor polemici și el scrie în 1701 vorbind despre începutul anabaptiștilor :

,, Dacă ar fi neândoielnic că nu ar fi mai vechi decât războiul de la Münster , m-aș decide să o părăsesc ( mișcarea anabaptistă – baptistă ) și aș indemna și pe alții să facă la fel . Religia care nu este la fel de veche precum Cristos și apostolii Săi , este pre nouă pentru mine . Suntem ferm convinși și de aceea afirmăm cu tărie deși în smerenie că această secta reprezintă acelaș fel de oameni ca și cei care au fost pentru prima data numiți creștini în Antiohia ( F.A.11.26. ) și de atunci încoace a existat continuu în lume fiind urâtă în toate veacurile . Spune Joseph Hooke în 1701 , la mai puțin de 100 de ani de la așa zisa întemeiere a bisericii baptiste .

Să mai dau un exemplu ? Vă mai dau un exemplu de doi apologeți care scriu în 1652 la aproximativ 40 de ani , o generație de evenimentele de la 1609 . Din nou ca apologie , scriu o carte care este intitulată : ,, O apologie a succesiunii continue a bisericii primitive a lui Isus Cristos , numită eronat acum anabaptiști , din vremea apostolilor până în prezent ” . Sentimentul acesta nu este o noutate . V-am dat doar trei surse . Pot să fie și alții . A spune că nu a existat înainte de mijlocul sec. Xix , este un fals , acestea sunt probe istorice .

În concluzie , ( slavă Domnului terminam cu citatele istorice ) teoria succesiunii adică a existenței în fiecare secol a adunărilor lui Cristos , este din punct de vedere una valida având suficient suport pentru a fi admisă chiar de istorici adverși sau seculari . Din citatele alese rezultă că această teorie nu este noua printre baptiști ci este susținută de cei mai vechi istorici și apologeți baptiști . Este apărată nu de istorici de mâna a doua ci de cel mai înalt rang . Este recunoscută de mari adversari și admisă ca probabilă de unii din cei mai mari istorici seculari . Și aceasta este ce am vrut să demonstrez la partea de istorie de răspuns . Aici a fost partea de reacție la acuzațiile ce ni se aduc și sper că citatele care le-am ales să fi fost o alegere bună să fi vorbit prin ele însele .

Haideți să luam o scurtă pauză și apoi vom încerca să va oferim instrumente pentru a verifica Adunările lui Cristos în istorie și să vedem ce spune Scriptura .

                                                  PARTEA A DOUA

În partea a doua ar trebui să facem un maraton , să alergăm peste anumite lucruri , sper ca sunteți în formă , chiar vă rog să încercați să vă păstrați atenția pentru că de data aceasta nu mai avem de a face cu citate , cu istorici care au scris demult ș.a.m.d. , de data aceasta vreau să vedem mai departe câteva instrumente de diferentiere și acestea vă pot ajuta foarte mult și pe de altă parte aș vrea să vedem ce spune Scriptura . Aceasta este cea mai importantă parte a mesajului despre Adunările lui Cristos în istorie .

Instrumente pentru identificarea , Adunărilor lui Cristos . Atunci când vorbim despre istorie trebuie să analizăm în primul rând sursele pe care le avem la dispoziție , din păcate sursele ce le avem la dispoziție sunt de cele mai multe ori de partea dușmanilor . Cel puternic , cel la putere , scrie istoria . Ca să înțelegem puțin cum sunt aceste surse , vreau să vă spun trei caracteristici ale lor și anume : sunt neinspirate , adică nu sunt suflarea lui Dumnezeu , sunt produs omenesc și sunt supuse subiectivității și prejudecății omului . În al doilea rând , sunt parțiale pentru că nu se păstrează decât varianta oficială . Și în al treilea rând sunt inexacte pentru că erau în slujba părții aflate la putere . Când vorbim de izvoare istorice mă refer în primul rând la analele inchiziției , la registrele curților judecătorești , mă refer la scrierile oponenților lor și în foarte puține cazuri la scrierile proprii pe care ei le-au avut .

Întrebare : ,, Trebuie ca Adunările din istorie , creștinismul acesta dizident , subteran să fie copii la indigo cu cele din Noul Testament sau cu cele de acum ? ” Nu. Dacă ne uităm în Noul Testament vedem diferențe intre Adunări , astăzi printre Adunări adevărate , există o anumită varietate . Până la urmă libertatea și independența , lipsa centralizării și a unui sistem piramidal , duce inevitabil la o anumită varietate . Uimitoare nu este varietatea dintre ele ci asemănarea . Faptul că putem să vedem o anumită armonie . În istorie multe grupări s-au evidențiat prin răspunsul pe care l-au dat unor probleme în vogă atunci . Era reacționar . Unele au mers prea departe și nu ne identificăm cu exagerările respective . Este așa zisul efect pendul . Vezi o extremă ca să te opui ei , individul și gruparea în context de atunci merge până în partea cealălaltă la o altă extremă când adevărul este undeva la mijloc .

Ca să vă dau un exemplu apoi trecem peste :

Novațienii opunându-se celor care primeau pe apostați pe trădători , care se lepădaseră de credință și vânduseră pe frați în timpul persecuțiilor , ca să se opună lor , novațienii în momentul în care erai exclus , pentru că se excludea pentru așa ceva nu te mai primeau înapoi .

Ziceau : ,, Să ne ferească Dumnezeu să vă facem vre-un rău . Dacă te-am exclus nu ne atingem de tine dar , înapoi în Adunare nu mai intri .” . Acesta este răspunsul efectului pendul . Acceptare prea ușoară ; neacceptare totală ! Adevărul este de fapt undeva la mijloc . Dar când înțelegem contextul în care au luat decizia aceasta , dacă am fi și noi puși în aceleași împrejurări , nu știu cu cât mai bine am reacționa decât ei și credeți-mă între a alege într-o biserică impură și a alege o Adunare pură , pe care ați alege-o ?

Este ușor să judecăm acum , nu ? Când stăm confortabil și să ne uităm la cei care au fost vânați persecutați care au fost făcuți să muște țărâna a căror viață a fost distrusă pentru credința pe care o aveau . Este ușor să îi judecăm acum pentru exagerări și le putem numi chiar dezechilibru dar într-o măsură în care poate să fie acceptată judecând starea în care se aflau . Trebuie ca Adunările să fie toate la indigo pentru a fi adevărate ? Nu ! Dau de multe ori exemplul acesta cu radiografia și suntem destui aici în cameră . Haideți să ne uităm la diferența dintre noi . Ne uităm la unul și la altul și vedem că acesta nu seamănă cu mine : are ochii albaștri , are părul blond , are ... . Vedem imediat diferențele faciale , etc. . Haideți să mergem să luăm astfel două persoane diferite să le ducem la radiolog să își facă niște raze . Când ne uităm la film , nu se mai văd diferențele ci în ochi sar asemănările . La o primă vedere , vedem într-adevăr ceea ce îi deosebește dar când pătrundem în profunzime , atunci o să începem să vedem asemănările . Aceasta înseamnă că în istorie și astăzi , și în Noul Testament , încercăm să vedem caracteristici esențiale nu detalii , nu reacții la anumite lucruri ci , un schelet doctrinar și practic cu care ne putem identifica și care este esențial pentru că fără schelet orice organism , orice trup este inert nu poate să facă nimic .

Care sunt caracteristicile acestea pe care le căutăm astăzi și le căutăm în istorie ? Vă amintiți că le- am studiat ieri dimineață , le amintesc dar într-o formă pe care le găsiți în ,, Urma Sângelui ” ca să fac o anumită legătură și anume :

,, O Adunare spirituală , Domnul Isus Cristos fiind Întemeietorul ei , singurul Cap și dătător de Lege .

Rânduielile ei sunt numai două : Botezul și Cina . Acestea sunt simbolice și comemorative și nu sunt mântuitoare .

Slujitorii ei sunt numai doi : episcopi și păstori sau păstori și diaconi . Ei sunt slujitori ai Adunării și nu stăpâni peste ea .

Conducerea ei este o democrație pură , numai executivă și niciodată legislativă .

Legile și învățăturile ei – Noul Testament .

Membrii ei numai credincioși mântuiți prin har nu prin fapte , mântuiți prin puterea regeneratoare a Duhului Sfânt .

Cerintele ei , pentru intrarea în sânul Adunării : botezarea prin scufundare , urmată de ascultare , supunere și credincioșie față de toate Legile Noului Testament .

Adunările să fie locale , separate între ele și independente în executarea legilor și a disciplinei , dar și a responsabilităților lor față de Dumnezeu dar cooperând în lucrare .

Separare absolută a Adunării fată de stat .

Libertate religioasă absolută pentru toți oamenii .”

Acesta este scheletul ! Căutați orice Adunare în istorie sau astăzi și mulați-o pe scheletul acesta . Se potrivește ? Este Adunare adevărată ! Nu se potrivește ? Are probleme !

O altă problemă care trebiuie discutată este problema numelui . Cum putem noi să-i numi baptiști ? Cred că nici prin cap nu le trecea să se numească baptiști ! Aici sunt mai multe probleme de discutat . Nu vorbim despre o istorie a numelui ci a acestor principii pe care Cristos le-a lăsat pentru a fi perpetuate . Dacă îmi permiteți să merg în literatură ca să scot un exemplu pentru ceea ce vreau să spun , mă gândesc la Shackspeare care în ,, Romeo și Julieta ” spunea : ,, Ce este într-un nume ? Ceea ce numim roză , orice alt nume de i-am da , la fel de dulce ar mirosi .”

Și ca să nu fiu prea dulce o să citesc un istoric baptist care sarcastic spunea :

,, Indiferent ce nume i-ai da unui sconx , la fel de urât ar mirosi . ”

Poți să te numești baptist sau cum vrei tu dacă nu ai caracteristicile acestea nu ești , Adunarea lui Cristos . Și poți să te numești oricum altfel , dacă ai caracteristicile , ești Adunare a lui Cristos .

Urmașii lui Isus din toate timpurile , încă din timpurile Noului Testament au primit mai multe nume . Creștin a devenit uzual , a fost prima dată dat în Antiohia , îl vedem pe Petru că îl recunoaște mai târziu în epistola lui . Dar erau numiți ,, Nazarineni ”, erau numiți ,, Cale ” , erau numiți ,, Sectă ” ( partidă în Cornilescu ) , erau numiți ,, Ucenici ” , o denumire uzuală . În istorie întâlnim mai multe nume date în funcție de un lider local , date în funcție de o reacție pe care au avut-o la o anumită problemă ce exista atunci , după o anumită zonă , după o anumită particularitate a lor , nu numele ne interesează atât cât esența . Deci nu este nevoie ca oamenii aceia sa spună suntem baptiști , important este dacă ar trăi astăzi să vrea să fie membri la noi , să se identifice cu noi , aceasta este esențialul . Nu numele pe care îl poartă într-o anumită situație .

Acum diferențierea intre grupări :

Există două pericole atunci când nu se face deosebirea intre grupările din disidență , din creștinismul subteran , pentru că este greșit să ne imaginăm că au existat doar două tipuri : creștinismul pângărit , catolic și creștinismul evanghelic , curat perfect , pur. Oricum nu a fost curat , perfect pur , dar a păstrat esențialul . A mai existat însă o altă resurgență , un alt atac puternic care venea nu tocmai de pe un filon creștin . Era atacul dualist care avea influențe orientale , ideea de bine și rău , principiul binelui și al răului , Isus frate cu Satan și erau puternici . Dacă le citiți teologia , ei răspund la anumite întrebări la care catolicii nu puteau să răspundă . Veneau cu o viată exemplară , catolicii nu o aveau și câștigau foarte mulți adepți . Erau o problemă reală și existau . Acum a face confuzie , a uni pe toți așa cum face biserica oficială , tu ești eretic , tu ești eretic , tu ești maniheu , înseamnă că eretic egal maniheu , toți ereticii sunt manihei . Știți că catolicii și pe Luther l-a făcut maniheu , l-au decretat ca fiind maniheu . A fost Luther dualist , a crezut că Isus și Satan erau frați ? Deloc , nu ?

Biserica oficială ducea , o politică de ne diferențiere a ereticilor și este diabolică politica aceasta . Prin urmare , grupări radical diferite , erau consemnate sub același nume . Dar oare lucrurile stau diferit astăzi ? Numele de pocăit ce vă spune , ce spunea înainte și ce spune acum ? Țin minte că eram în Republica Moldova într-o localitate și întrebam de pocăiți : ,, Nu știți pe cineva pocăit aici ? ” ; ,, O ba da , este cineva ” și ne trimite către o persoană care era vânzătoare la un magazin .

Iese afară și : ,, Sunteți pocăită ? ” , ,, Eu sunt martoră a lui Yehova ” . Pentru cel care ne-a îndrumat era tot aia : pocăiți . Sub un nume , se poate ascunde diferite grupuri și trebuie căutată , trecută prin aparatul critic . Doctrinele unora erau aplicate tuturor așa cum am spus . Ești dualist ești eretic ; ești eretic că nu îmi place de tine , nu ești de acord cu mine , și tu ești dualist chiar dacă ei intre ei nu se înțelegeau și nu cooperau și se condamnau .

Din punctul de vedere al bisericii oficiale , nu ești cu noi , ești împotriva noastră , ești la fel . Mulți istorici moderni , notează diferențele acestea . Yuri Stoyanov , este publicat în limba română la Polirom cu cartea : ,, Tradiția ascunsă a Europei ” și face diferența aceasta . Trec peste , citat din lipsă de timp . Protestanții au preluat politica de ne diferențiere a romei , în cazul anabaptiștilor , i-au acuzat pe baptiști că se trag de la fanaticii de la Münster și abia recent s-a făcut diferențierea și au fost achitați de această acuzație .

Philip Schaff vă amintiți că l-am citat și înainte , istoric prezbiterian spune : ,, Există două feluri de anabaptiști , moderați și fanatici . Eșuarea în a face această distincție , a făcut rău și a cauzat baptiștilor moderni să nege legătura lor cu baptiștii reformei când de fapt ei sunt descendenții direcți ai tipului moderat și nu au nici un motiv să fie rușinați de predecesorii lor ” - spune unul care este prezbiterian în enciclopedia lui .

Avem instrumente la dispoziție , ne-a pus istoria anumite instrumente de diferențiere ? Altfel am face doar speculații . Există și am să vi le dau . Diferență între manihei sau dualiști și evanghelici în cadrul dizidenței , în cadrul creștinismului subteran care nu se supunea romei .

Observațiile :

În primul rând evanghelicii credeau întreaga Scriptură , dualiști credeau doar Noul Testament , unii acceptau doar , evangheliile . Credeau că Vechiul Testament este scris de diavolul . În momentul în care citești de unii care credeau întreaga scriptură , nu are cum să le spui că sunt dualiști .

Evanghelicii credeau în nașterea reală a lui Isus ; dualiștii nu credeau că El avea un trup real , spunea că a trecut prin fecioara Maria cum trece apa printr-o țeavă , nu a luat nimic , nu este om . Credeau ca trupul , carnea , este creația lui Satan . Spiritul omului ( duhul ) este creația lui Dumnezeu .

Evanghelicii credeau in jertfa lui Cristos , dualiștii nu credeau că Isus a murit cu adevărat , alții nu credeau jertfe pentru iertare .

Evanghelicii credeau botezul adulților , dualiștii nu practicau deloc botezul ci doar punerea mâinilor . Când intâlnești grupări care botezau , nu poți să le spui dualiste pentru că botezul arăta spre moartea lui Cristos pe când ei nu credeau în moartea lui Cristos .

Evanghelicii nu credeau in interdicții de mâncare , dualisti nu mâncau : carne , lapte , ouă , orice produs venea de la animale pentru că intreaga creație era creația lui Satan și nu se atingeau de lucrurile astea .

Evanghelicii încurajau căsătoria , dualiști o descurajau si o interziceau clasei lor preoțesti numiți ,, perfecți ” dar o acceptau pentru credincioșii de rând sugerând insă ca după o vreme cel puțin să se despartă , să trăiască fiecare intr-un fel de mânăstiri : grup de femei , grup de bărbați .

Acestea sunt doar câteva instrumente simple după care putem , citi o istorie : ,, Haide să vedem ce credeau oamenii aceștia ”. Pot să identific destul de ușor dacă erau dualisti sau erau ceea ce putem să numim evanghelici ?

Ipotezele care pot fi demonstrate pe cale ștințifică , prin investigație ștințifică , sunt următoarele :

Paralel cu creștinismul oficial a existat in mod continuu și in rivalitate permanentă o dizidență , un creștinism subteran , total diferit de cel oficial , care-i respingea dogmele esențiale . În cadrul acestui creștinism subteran nu exista o omogenitate de doctrină și practică ci , întâlnim o diversitate de doctrine și practici .

Două mari linii de gândire se disting : cea dualistă si cea evanghelică . Intre ele nu exista colaborare , se condamnau reciproc , chiar dacă de partea oficialilor li se dădea același nume .

Și în al treilea rând o legătură intre grupările de același fel este in unele cazuri probată iar in altele probabilă așa cum spunea și citatul din John T. Christian . Aceasta este partea de istorie si aceasta poate să demonstreze istoria . Mai mult din sursele care sunt la dispoziție nu se poate deși istoria nu și-a spus ultimul cuvânt . Există suficiente arhive încă ne explorate și ne așteaptă surprize pe viitor . De când s-au scris istoriile acestea , unele sunt de prin 1800 , 1900 , inceputul , primelor decade ale sec. Xx . Nu s-a descoperit ceva care să contravină total , care să anuleze teoria aceasta . Nu ! Aceasta este partea de istorie . Rolul istoriei , vine să ajute dacă vreți credința unora când lucrurile acestea sunt adevărate .

Vreau să trecem la partea de Scriptură pentru că așa cum am spus sunt multe acuzații care sunt aduse acestei teorii . Sper ca prin citatele alese să fi demontat măcar unele dintre ele . Ei bine , nu s-a adus încă după cunoștința mea o acuzație că teoria nu este biblică și de aceea haideți să mergem la Scriptură să vedem ce spune Scriptura .

Aurel vorbea in dimineata aceasta despre apostazie , despre , lepădarea , depărtarea de credință care incepea încă să lucreze din primul veac . Atacul asupra evangheliei , asupra harului , asupra persoanei și lucrării lui Isus Cristos , atacul asupra structurii esențiale a Adunării , ierarhia, întâietatea , clerul . Scriptura vorbește și apostolii avertizează cu privire la ce se va întâmpla după plecarea lor și am văzut versetele . Nu mai intrăm in ele . Ce spune Scriptura despre apostazie .

Unde ne spune să căutăm Mireasa lui Cristos in istorie și unde să nu o căutăm ? Scriptura nu vorbește nicăieri despre o apostazie totală . Ați văzut textele care au fost alese , tot timpul vorbesc că unii se vor lepăda , vor trage pe ucenici , pe mulți ucenici de partea lor . Nu vorbeste despre o apostazie totală . Pe lângă ce a spus Aurel in dimineața aceasta , vă amintesc că Domnul Isus Cristos , in Ioan cap. 15 vorbește despre persecutie și îi avertizează : veți fi persecutați , vă vor face aceste lucruri pentru că nu-L cunosc pe Tatăl și nu mă cunosc nici pe Mine . Contextul imediat , au să vă de-a afară din Sinagogi , v-a veni vremea când cine vă va ucide , va credea că aduce un serviciu lui Dumnezeu . S-a împlinit imediat după Cincizecime . Principiul de persecuție a existat în sămânță în fiecare veac . Duhul intoleranței , duhul impunerii cu forța vis-a-vis de ceea ce spuneau ceilalți , una din caracteristicile esențiale este libertate ! Fiecare om este responsabil înaintea lui Dumnezeu și nu am dreptul să impun eu o credință . Văzând partea negativă adică profețiile despre apostazie , va veni apostazie ! Unii se vor lepăda . Toate compromisurile in funcție de principii ale credinței , promovând-o , proclamând-o și prin felul acesta demascând falsurile .

Credința in pasaj nu se referă la încrederea aceea în Cristos , mântuitoare , se referă la credință concretă la lucrurile crezute . Este de multe ori folosit cuvântul pentru a arăta aceasta in Noul Testament . Uitati-vă la Gal. 1.23. :

,, Cel ce ne prigonea odinioară , acum propovăduieste credința pe care căuta să o nimicească .” . Ce propovăduia ? Invățătura creștină .

Fil.1.27. : ,, Luptați cu un suflet pentru credința evangheliei ” , pentru învățătura evangheliei . ,, Crenința dată sfinților ” , între noi fie vorba , nici un grup de oameni nu este numit sfinți în Noul Testament dacă nu făcea parte dint-o Ekklesie a lui Cristos . Doar ei erau : ,, Sfinții care sunt în Efes ” ș.a.m.d. … .

1Tim 3.15. , trebuie adus în discuție pentru că spune : ,,Dar dacă voi zăbovi trebuie să știi cum trebuie să te porți in Casa lui Dumnezeu , Adunarea Dumnezeului celui Viu , care este temelia adevărului ” , care vorbește despre aceeași credință , instituția adevărului care trebuie apărată in Iuda 3. Cui a fost dată? Cine este protectoarea si proclamatoarea adevărului ? Este Ekklesia , adunarea a Dumnezeului celui Viu . Nu a fost dată credința papei , nu a fost dată curiei romane , nu a fost dată soborului ortodox , nu a fost dată seminarului baptist , ci Adunării scripturale. Membralitatea într-o Adunare a lui Cristos , înseamnă responsabilitate în proclamarea și apărarea adevărului , este un efort comun , al întregii Adunări , dar exponentul principal este învățătorul sau slujitorul dar toți trebuie să o apere . Pentru că credința , adevărul să supraviețuiască , să nu fie pierdut , trebuie să existe Adunări care să , fie stâlp și temelie căci lor le-a fost încredințat adevărul . Odată pentru totdeauna .

Dați-mi voie să îl citez aici pe John Gill , marele baptist John Gill :

,, Căci dacă ar fi pierdută , o alta nu s-ar mai primi și trebuie luptat pentru întregul ei nu doar pentru fundamente ci și pentru lucrurile mai neînsemnate ale credinței și nu doar pentru lucrurile esențiale ci și pentru ceea ce este circumstanțial credinței și religiei , fiecare adevăr , rânduială și îndatorire și în particular puritatea credinței și consecvența ei . ” - aceasta insemna .

Acest verset , Iuda versetul 3 , exclude ideea unei restaurări a credinței pentru că a fost dată o dată pentru totdeauna . Cu alte cuvinte de ce trebuie să lupți ? Nu poți să spui , nu trebuie să te culci pe o ureche : ,, Pai dacă o pierd lasă că mi-o dă Domnul a doua oară . ” . O dată , pentru totdeauna ! Dacă nu luptați să o păziți și dacă o pierdeți , alta nu mai primiți . Acesta este sensul expresiei ,, Odată pentru totdeauna ” .

Toți autoproclamații profeți , spun că vorbesc în ,,Numele lui Dumnezeu ” și reașează învățatura pierdută . Cum reacționează când sunt puși in fața versetului din Iuda ? Despre ce reașezare vorbim , când Domnul vorbește de continuitate ?

Denominații care au luat ființă pe baza ideii credinței pierdute și reașezate : penticostalii , adventiștii, mișcarea ploaia târzie , aici îi cunoaștem ca branhamiști dar sunt mai mulți în ploaia târzie nu doar ei . Cum își pot justifica astfel de denominații existența ,sincer și onest în fața Scripturii ?

Învățătura creștină a fost încredințată Adunării odată pentru totdeauna și cum nu va mai fi dată din nou în caz că va fi pierdută ? Trebuie ca în toate veacurile să existe instituția creată de Dumnezeu pentru proclamarea și apărarea adevărului care este Ekklesia și de aici existența nevoii în fiecare veac a instituției create de Cristos pentru una din slujbele acestea .

A doua concluzie pe care o trag acum este următoarea : în ciuda apostaziei multora și a persecuției Domnul a avut și va avea până va veni El o rămășiță de Adunări credincioase care sunt stâlp și temelie a adevărului care apără credința dată sfinților odată pentru totdeauna . Scriptura nu vorbește despre o apostazie absolută nici despre o reașezare a credinței . Prin urmare teoria existenței neîntrerupte a Adunărilor lui Cristos este singura consecventă cu Scriptura .

Biblia invață unde să nu căutăm Mireasa lui Cristos în istorie :

Să nu o căutăm printre cei ce persecută pentru că cei ce persecută nu cunosc pe Tatăl și pe Fiul , nu au o relație cu El . Să amintesc de toate crimele și atrocitățile comise de biserica romano catolică și de protestanți ? Dacă nu , dacă biserica ce persecută și aici nu mă refer la indivizi din biserica respectivă . Nu , nu , eu mă refer la instituție care persecută ! Nu este Mireasa lui Cristos , că nu cunoaște pe Mire !

Să nu o căutăm printre bisericile de stat pentru că acestea sunt numite prostituate , curve . Sistemul omenesc pângărit religios din Apocalipsa , Babilonul cel Mare a curvit cu toți împărații pământului ! Asociere cu statul înseamnă infidelitate fața de Cristos . Semănăm bisericile de stat sau aflate intr-o relație de căsătorie cu statul ?

Să nu o căutăm printre cei ce îmbrățișază doctrine apostate prezise sau profețite . Aurel dădea exemplu din 1Tim. capitolul 4 : interzicerea căsătoriei , interzicerea anumitor mâncăruri , nu a oricărui fel de mâncare , cel mai probabil în anumite perioade . Cine sunt astăzi mai marii adepți ai posturilor în care nu ai voie să mănânci : carne , ouă , lapte ? Cine promovează astfel de doctrine ? Putem să identificăm pe cineva ?

Dați-mi voie să trag concluzia finală :

Urmele creștinismului apostolic trebuie găsite printre cei persecutați de creștinismul nominal . Printre cei ce se opun bisericilor de stat și printre cei ce se opun acelor doctrine apostate prezise . Scriptura ne promite că vom găsi în istorie și în prezent , Adunări credincioase lui Cristos . Promisiunea Scripturii , este cea mai mare garanție de care avem nevoie în acest sens . Istoria în ciuda defectelor ei , ne arată că în fiecare veac în locuri diferite adevărul a fost ținut sus . Credința a fost păzită în ciuda celor mai crunte persecuții . Nu prin descoperirile vre-unui profet , nici prin penelul vre-unui reformator ci prin sângele vărsat de cei ce au pășit pe această cale înaintea noastră a ajuns adevărul până astăzi . Dacă cei din generațiile trecute ar fi compromis credința , dacă moartea ar fi învins Ekklesia , adevărul despre Cristos și despre lucrarea Lui ar fi fost înghițit pentru totdeauna , dar nu au făcut-o . Și adevărul ar fi ajuns în generația noastră ? Este posibil să fim ultima generație înainte de venirea lui Isus Cristos . Cum ne-ar găsi El ? Ne-ar găsi credincioși adevărului , luptând pentru credință ? Dumnezeu cheamă și astăzi oameni în Casa Sa , în Adunarea Sa pentru a fi stâlp și temelie a credinței . Ești o piatră in această Casă ?

                                                                    Amin !