ORIGINEA SI EVOLUTIA CONCEPTULUI DE „BISERICA INVIZIBILA,
UNIVERSALA”
De
Thomas Strouse
PROBLEMA
EXPRESIA „biserica universala, invizibila” are
o utilizare foarte raspandita in lumea crestina contemporana. De exemplu,
romano-catolicii recunosc aspectul invizibil al bisericii, dar cu toate
acestea, ei insista asupra faptului ca biserica invizibila nu o preceda pe cea
vizibila.1 In plus, protestantii sunt atasati de acest concept de
„biserica universala, invizibila,” deoarece aceasta este afirmata expres in Marturisirea
de la Westminster.2
Mai mult decat
atat, acest concept a patruns si in teologia si practica baptista. De exemplu,
John Broadus, marele predicator si erudit baptist, face referire la acest
concept in studiul sau asupra Matei 16:18 si a versetelor urmatoare.3
De asemenea, baptistii au asimilat acest concept in practica lor prin angajarea
in ecumenism. Mai mult chiar, unii dintre baptisti sustin ideea nescripturala
potrivit careia Duhul Sfant ii boteaza pe credinciosi in „trupul invizibil,
universal al lui Cristos”. Acest concept de „biserica” submineaza nu numai
teologia si practica bisericii nou-testamentale locale pe care o gasim in
ecclesiologia baptista, ci si mostenirea baptista la care ei ar trebui sa
adere.
ORIGINEA CONCEPTULUI DE „BISERICA VIZIBILA,
UNIVERSALA”
Deoarece nu exista nici o mentiune biblica pentru termenul de „biserica
invizibila, universala”,4 se ridica evident intrebarea, „de unde a
aparut aceasta terminologie?” Pentru a raspunde la intrebare, trebuie sa
recunoastem ca aceasta este rezultatul evolutiei ecclesiologiei incepand inca
din secolul al doilea. La putin timp dupa incheierea perioadei ultimilor
apostoli, termenul si conceptul de „biserica catolica (universala)” a patruns si
in ecclesiologia parintilor ante-niceeni. Imbratisarea de catre Ireneu a
doctrinei succesiunii apostolice, precum si evolutia ierarhica in
ecclesiologie, determinata de prea marea atentie care i se acorda si de ideea
nescripturala a episcopatului, au dus la aparitia acestui concept eronat. In ceea
ce priveste cea de-a doua cauza, Ciprian a subliniat ca episcopii bisericilor
locale erau „esse” (existenta insasi) a bisericii si nu doar „bene
esse” (bunastarea) bisericii.5 Mai mult, el a afirmat ca pentru
a fi in biserica trebuie sa sprijini episcopul si sa asculti numai de el.6
Aceste idei false au dus astfel la conceptul de „catolic,” sau de „biserica
vizibila universala.” Acest concept a fost exprimat de Ignatiu, primul care a
folosit termenul de „catolic” alaturi de „biserica”.7 De fapt, in
scrisoarea pe care a scris-o bisericii din Smirna, el afirma ca „oriunde este
Isus Cristos, acolo este biserica catolica.” In plus, termenul „catolic” era
folosit si intr-o scrisoare din anul 155 a bisericii din Smirna, in care se descria
martiriul lui Policarp.8
Asadar, raspunsul la intrebarea de mai sus este evident. Unii dintre parintii
timpurii au aplicat la ecclesiologia lor intelegerile gresite pe care le aveau
din Scriptura, facilitand astfel raspandirea erorii. Deci, odata cu evolutia
ierarhiei ecclesiastice a aparut si nevoia de a re-defini cuvantul „biserica”. Ekklesia
nu insemna doar adunare locala, ci acest cuvant include si conceptul de
catolicism, care a continuat sa progreseze cu ajutorul anumitor expresii, cum
ar fi aceea a lui Ciprian „extra ecclesiam nulla salus” (nu exista mantuire
in afara bisericii). In gandirea parintilor bisericii primare, acestea au sustinut
stabilirea unei conexiuni intre soteriologie si ecclesiologie. La sfarsitul
secolului IV, conceptul de „biserica catolica” era deja ancorat puternic in
practica si scrierile eclesiastice. Astfel, soteriologic si ecclesiologic
vorbind, botezul cu apa il integra pe individ in „trupul vizibil, universal al
lui Cristos”.
ORIGINEA CONCEPTULUI DE „BISERICA
INVIZIBILA, UNIVERSALA”
Incepand cu Augustin, ecclesiologia a deviat si mai mult de la Scriptura. Augustin
[354-430 d. Cr.], „marele teolog al bisericii de apus,” influentat intr-o mare
masura de neo-platonism, a avut o controversa cu donatistii. Acestia criticau
„biserica vizibila” din cauza lipsei de puritate a membrilor ei, intreband daca
biserica a fost in realitate divizata in doua biserici, si anume biserica impura
din prezent si biserica pura a viitorului.9 Percepand critica
legitima a donatistilor cu privire la „biserica vizibila” impura, Augustin a
fost determinat sa cupleze conceptul sau de predestinare a celor alesi cu
conceptul ciprianic de „biserica catolica”.10 Prin urmare,
„biserica” era „communion sanctorum,” comparata de Augustin cu o gradina
inchisa, echivalentul „unui anumit numar predestinat de sfinti”.11
Berkhof sumarizeaza pozitia lui Augustin afirmand ca „unitatea reala a sfintilor
si, prin urmare, a bisericii este o unitate invizibila”.12
Ingenuitatea lui teologica avea insa un efect dublu. Nu numai ca l-a ajutat pe
Augustin sa se dea limpede la o parte din fata criticii donatistilor, ci de
asemenea, ea a fost sursa erorilor ecclesiologice de mai tarziu. Desi Augustin
nu a folosit termenul de „invizibil” alaturi de „biserica catolica,” de la el
porneste originea conceptului de „biserica catolica, invizibila” si aceasta din
necesitate teologica. Astfel, prin secolul cinci existau cel putin doua
concepte diferite ale termenului „biserica”. Pentru un „catolic”, care sustine
regenerarea baptismala si deci calitatea de membru neregenerat in biserica,
adevarata biserica era universala, dar si invizibila. Pe de alta parte, pentru
donatisti, care cereau si practicau botezul credinciosului, precum si calitatea
de membru neprihanit in biserica, adevarata biserica era adunarea locala care
practica disciplina bisericii alaturi de alte concepte ale Noului Testament.
UTILIZAREA CONCEPTULUI DE „BISERICA INVIZIBILA,
UNIVERSALA” DE CATRE REFORMATORI
In timpul erei crestine care a precedat Reforma, conceptul de „biserica”
era cel putin dublu. Anabaptistii isi sustineau conceptul lor de biserica locala,
in timp ce catolicii il sustineau pe al lor, si anume, conceptul de „biserica
universala (catolica)”. Mai mult, radacinile acestui concept de „biserica
catolica, invizibila” isi au originea in Augustin; cu toate acestea, nu a fost
necesara popularizarea conceptului sau pana la Reforma. Cand Luther
s-a desprins de „Biserica Catolica”, el a pastrat totusi cateva din doctrinele
lor. In consecinta, Luther a negat faptul ca „biserica catolica” era externa in
esenta, subliniind insa ca ea trebuia sa se gaseasca in sfera universalului.13
Pentru catolici, insa, „biserica catolica invizibila” era inclusa in biserica
externa prin care Dumnezeu Isi imparte harul Sau. Reformatorii s-au mai abatut
astfel cu un pas de la ecclesiologia Noului Testament, si sustineau faptul ca
„biserica catolica, invizibila” era dincolo de granitele „bisericii catolice,
vizibile”. „Ecclesia universalis” ii include astfel pe toti cei care
sunt salvati, indiferent daca apartin sau nu bisericii externe.
CONCLUZII
Conceptul de
„biserica invizibila, universala” isi are originea in parintii bisericii. In
plus, de-a lungul secolelor, „biserica de stat” a contribuit la evolutia
acestui concept, abatandu-se din ce in ce mai mult de la ecclesiologia Noului
Testament. Se poate observa usor ca acest concept de „biserica catolica,
vizibila” a dus la cel de „biserica catolica invizibila”. Romano-catolicii au
avut ecclesiologia lor externa, vizibila, protestantii au avut ecclesiologia lor
interna, invizibila, iar anabaptistii au avut ecclesiologia lor pura, vizibila.
Prin urmare, baptistii ar trebui sa evite integrarea doctrinei protestante in
ecclesiologia bisericii lor locale, fiindca aceasta nu este decat o necesitate
teologica impotriva dogmei romano-catolice, fiind bazata pe filosofia platonica
a lui Augustin, care in realitate si-a folosit ecclesiologia lui pentru a
submina invatatura si practica bisericii locale a inaintasilor baptisti!
Fie ca baptistii sa invete si sa practice ecclesiologia teologica si
istorica a Noului Testament!
Aceasta lucrare a fost editata de Dr. Gary E. LaMore, PhD., D. D., presedinte
al Historic Baptist Bible College and Seminary, din Toronto, Canada.
DESPRE AUTOR
Dr. Thomas
Strouse a scris aceasta lucrare pe cand era profesor la Maranatha Baptist
Graduate School of Theology din Watertown, in statul Wisconsin. Dr. Strouse
este licentiat in inginerie la Universitatea Purdue (1967) si-a luat masterul
(M. Div.) la
Maranatha Baptist Graduate School of Theology (1974) si apoi
doctoratul la
Universitatea Bob Jones (1978); de asemenea, el si-a
finalizat si perioada de specializare pentru gradul de Th. D. la Maranatha. Dr.
Strouse s-a convertit in anul 1969, iar din 1970 el s-a dedicat lucrarii
Domnului Isus Cristos.
In prezent Dr. Strouse este decan si profesor de teologie la Emmanuel Baptist
Theological Seminary din Newington, Connecticut. El face parte din Comitetul Executiv al
Societatii Trinitarian Bible si al Societatii Dean Burgon. Pe langa lucrarea de
fata, el a mai scris si urmatoarele carti: The Lord God Hath Spoken: A Guide
to Bibliology (1992), Sound Doctrine: The Theology of I and II Timothy (1993)
si I Will build My Church: The Doctrine and History of Baptists (1995).
1 Louis
Berkhof, Systematic Theology (Grand Rapids, MI.: Wm. B. Eerdmans Publishing
Co., 1976), p. 563.
2 Ibid., p.
564.
3 John,
A. Broadus, Commentary on the Gospel of Matthew, ed. Alvah Hovey (Valley Forge,
PA: The American Baptist Publishing Society, 1886), p. 358-359.
4 Cea mai
trainica referinta biblica pentru „biserica catolica” se bazeaza pe
varianta textuala pe care o gasim in Faptele Apostolilor 9: 31, „Biserica se
bucura de pace in toata Iudea, Galilea si Samaria …”
Cu toate acestea, teologia care se bazeaza pe variante textuale este extrem de
neconvingatoare.
5 Kenneth
S. Latourette, A History of Cristianity (New York:
Harper and Row, Publishers, 1953), p. 183.
6 Henry
C. Vedder, A Short History of the Baptists (Valley
Forge, PA: The Judson Press, 1969), p. 54.
7 Clyde C. Smith, „Catholic,” New Bible
Dictionary, ed. J. D. Douglas (Grand Rapids, MI.: Wm. B. Eerdmans Publishing
Company, 1974), p. 203.
8. Latourette,
op. cit., p. 130.
9. Reinhold Seeberg, Text Book of
the History of Doctrines, trans. Charles E. Hay (Grand Rapids, MI.: Baker Book
House, 1977), p. 325.
10. Louis Berkhof, The History of Christian Doctrines, (Grand Rapids, MI.:
Baker Book House, 1975), p. 229.
11. Este
interesant de notat faptul ca Seeberg admite chiar si dificultatea de a intelege natura vizibila si invizibila a bisericii. El afirma: “Dintr-un punct de vedere critic,
obiectia donatistilor nu este nejustificata, deoarece, intelectual vorbind, biserica
sacramentelor si biserica harului nu pot fi puse in acord, decat prin cea mai
mare dificultate… In consecinta, citandu-l pe Augustin, am
putea vorbi despre o definitie dubla, sau chiar tripla a bisericii”, p. 326.
12. Berkhof,
Ibid, p. 229
13. Berkhof,
ibid., p. 236
Traducere de Iosif Raul Enyedi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu