ORIGINEA SI EVOLUTIA CONCEPTULUI DE „BISERICA INVIZIBILA, UNIVERSALA”

ORIGINEA SI EVOLUTIA CONCEPTULUI DE „BISERICA INVIZIBILA, UNIVERSALA”

De Thomas Strouse

 

PROBLEMA

 

EXPRESIA „biserica universala, invizibila” are o utilizare foarte raspandita in lumea crestina contemporana. De exemplu, romano-catolicii recunosc aspectul invizibil al bisericii, dar cu toate acestea, ei insista asupra faptului ca biserica invizibila nu o preceda pe cea vizibila.¹ In plus, protestantii sunt atasati de acest concept de „biserica universala, invizibila,” deoarece aceasta este afirmata expres in Marturisirea de la Westminster.²  Mai mult decat atat, acest concept a patruns si in teologia si practica baptista. De exemplu, John Broadus, marele predicator si erudit baptist, face referire la acest concept in studiul sau asupra Matei 16:18 si a versetelor urmatoare.³ De asemenea, baptistii au asimilat acest concept in practica lor prin angajarea in ecumenism. Mai mult chiar, unii dintre baptisti sustin ideea nescripturala potrivit careia Duhul Sfant ii boteaza pe credinciosi in „trupul invizibil, universal al lui Cristos”. Acest concept de „biserica” submineaza nu numai teologia si practica bisericii nou-testamentale locale pe care o gasim in ecclesiologia baptista, ci si mostenirea baptista la care ei ar trebui sa adere.

ORIGINEA CONCEPTULUI DE „BISERICA VIZIBILA, UNIVERSALA”

Deoarece nu exista nici o mentiune biblica pentru termenul de „biserica invizibila, universala”,⁴ se ridica evident intrebarea, „de unde a aparut aceasta terminologie?” Pentru a raspunde la intrebare, trebuie sa recunoastem ca aceasta este rezultatul evolutiei ecclesiologiei incepand inca din secolul al doilea. La putin timp dupa incheierea perioadei ultimilor apostoli, termenul si conceptul de „biserica catolica (universala)” a patruns si in ecclesiologia parintilor ante-niceeni. Imbratisarea de catre Ireneu a doctrinei succesiunii apostolice, precum si evolutia ierarhica in ecclesiologie, determinata de prea marea atentie care i se acorda si de ideea nescripturala a episcopatului, au dus la aparitia acestui concept eronat. In ceea ce priveste cea de-a doua cauza, Ciprian a subliniat ca episcopii bisericilor locale erau „esse” (existenta insasi) a bisericii si nu doar „bene esse” (bunastarea) bisericii.⁵ Mai mult, el a afirmat ca pentru a fi in biserica trebuie sa sprijini episcopul si sa asculti numai de el.⁶ Aceste idei false au dus astfel la conceptul de „catolic,” sau de „biserica vizibila universala.” Acest concept a fost exprimat de Ignatiu, primul care a folosit termenul de „catolic” alaturi de „biserica”.⁷ De fapt, in scrisoarea pe care a scris-o bisericii din Smirna, el afirma ca „oriunde este Isus Cristos, acolo este biserica catolica.” In plus, termenul „catolic” era folosit si intr-o scrisoare din anul 155 a bisericii din Smirna, in care se descria martiriul lui Policarp.⁸

Asadar, raspunsul la intrebarea de mai sus este evident. Unii dintre parintii timpurii au aplicat la ecclesiologia lor intelegerile gresite pe care le aveau din Scriptura, facilitand astfel raspandirea erorii. Deci, odata cu evolutia ierarhiei ecclesiastice a aparut si nevoia de a re-defini cuvantul „biserica”. Ekklesia nu insemna doar adunare locala, ci acest cuvant include si conceptul de catolicism, care a continuat sa progreseze cu ajutorul anumitor expresii, cum ar fi aceea a lui Ciprian „extra ecclesiam nulla salus” (nu exista mantuire in afara bisericii). In gandirea parintilor bisericii primare, acestea au sustinut stabilirea unei conexiuni intre soteriologie si ecclesiologie. La sfarsitul secolului IV, conceptul de „biserica catolica” era deja ancorat puternic in practica si scrierile eclesiastice. Astfel, soteriologic si ecclesiologic vorbind, botezul cu apa il integra pe individ in „trupul vizibil, universal al lui Cristos”.

ORIGINEA CONCEPTULUI DE „BISERICA INVIZIBILA, UNIVERSALA”

 

Incepand cu Augustin, ecclesiologia a deviat si mai mult de la Scriptura. Augustin [354-430 d. Cr.], „marele teolog al bisericii de apus,” influentat intr-o mare masura de neo-platonism, a avut o controversa cu donatistii. Acestia criticau „biserica vizibila” din cauza lipsei de puritate a membrilor ei, intreband daca biserica a fost in realitate divizata in doua biserici, si anume biserica impura din prezent si biserica pura a viitorului.⁹ Percepand critica legitima a donatistilor cu privire la „biserica vizibila” impura, Augustin a fost determinat sa cupleze conceptul sau de predestinare a celor alesi cu conceptul ciprianic de „biserica catolica”.¹⁰ Prin urmare, „biserica” era „communion sanctorum,” comparata de Augustin cu o gradina inchisa, echivalentul „unui anumit numar predestinat de sfinti”.¹¹ Berkhof sumarizeaza pozitia lui Augustin afirmand ca „unitatea reala a sfintilor si, prin urmare, a bisericii este o unitate invizibila”.¹² Ingenuitatea lui teologica avea insa un efect dublu. Nu numai ca l-a ajutat pe Augustin sa se dea limpede la o parte din fata criticii donatistilor, ci de asemenea, ea a fost sursa erorilor ecclesiologice de mai tarziu. Desi Augustin nu a folosit termenul de „invizibil” alaturi de „biserica catolica,” de la el porneste originea conceptului de „biserica catolica, invizibila” si aceasta din necesitate teologica. Astfel, prin secolul cinci existau cel putin doua concepte diferite ale termenului „biserica”. Pentru un „catolic”, care sustine regenerarea baptismala si deci calitatea de membru neregenerat in biserica, adevarata biserica era universala, dar si invizibila. Pe de alta parte, pentru donatisti, care cereau si practicau botezul credinciosului, precum si calitatea de membru neprihanit in biserica, adevarata biserica era adunarea locala care practica disciplina bisericii alaturi de alte concepte ale Noului Testament.

UTILIZAREA  CONCEPTULUI DE „BISERICA INVIZIBILA, UNIVERSALA”  DE CATRE REFORMATORI

In timpul erei crestine care a precedat Reforma, conceptul de „biserica” era cel putin dublu. Anabaptistii isi sustineau conceptul lor de biserica locala, in timp ce catolicii il sustineau pe al lor, si anume, conceptul de „biserica universala (catolica)”. Mai mult, radacinile acestui concept de „biserica catolica, invizibila” isi au originea in Augustin; cu toate acestea, nu a fost necesara popularizarea conceptului sau pana la Reforma. Cand Luther s-a desprins de „Biserica Catolica”, el a pastrat totusi cateva din doctrinele lor. In consecinta, Luther a negat faptul ca „biserica catolica” era externa in esenta, subliniind insa ca ea trebuia sa se gaseasca in sfera universalului.¹³ Pentru catolici, insa, „biserica catolica invizibila” era inclusa in biserica externa prin care Dumnezeu Isi imparte harul Sau. Reformatorii s-au mai abatut astfel cu un pas de la ecclesiologia Noului Testament, si sustineau faptul ca „biserica catolica, invizibila” era dincolo de granitele „bisericii catolice, vizibile”. „Ecclesia universalis” ii include astfel pe toti cei care sunt salvati, indiferent daca apartin sau nu bisericii externe.

CONCLUZII

 

Conceptul de „biserica invizibila, universala” isi are originea in parintii bisericii. In plus, de-a lungul secolelor, „biserica de stat” a contribuit la evolutia acestui concept, abatandu-se din ce in ce mai mult de la ecclesiologia Noului Testament. Se poate observa usor ca acest concept de „biserica catolica, vizibila” a dus la cel de „biserica catolica invizibila”. Romano-catolicii au avut ecclesiologia lor externa, vizibila, protestantii au avut ecclesiologia lor interna, invizibila, iar anabaptistii au avut ecclesiologia lor pura, vizibila. Prin urmare, baptistii ar trebui sa evite integrarea doctrinei protestante in ecclesiologia bisericii lor locale, fiindca aceasta nu este decat o necesitate teologica impotriva dogmei romano-catolice, fiind bazata pe filosofia platonica a lui Augustin, care in realitate si-a folosit ecclesiologia lui pentru a submina invatatura si practica bisericii locale a inaintasilor baptisti!

Fie ca baptistii sa invete si sa practice ecclesiologia teologica si istorica a Noului Testament!

Aceasta lucrare a fost editata de Dr. Gary E. LaMore, PhD., D. D., presedinte al Historic Baptist Bible College and Seminary, din Toronto, Canada.

 

 

 

 

DESPRE  AUTOR

 

Dr. Thomas Strouse a scris aceasta lucrare pe cand era profesor la Maranatha Baptist Graduate School of Theology din Watertown, in statul Wisconsin. Dr. Strouse este licentiat in inginerie la Universitatea Purdue (1967) si-a luat masterul (M. Div.) la Maranatha Baptist Graduate School of Theology (1974) si apoi doctoratul la Universitatea Bob Jones (1978); de asemenea, el si-a finalizat si perioada de specializare pentru gradul de Th. D. la Maranatha. Dr. Strouse s-a convertit in anul 1969, iar din 1970 el s-a dedicat lucrarii Domnului Isus Cristos.

In prezent Dr. Strouse este decan si profesor de teologie la Emmanuel Baptist Theological Seminary din Newington, Connecticut.  El face parte din Comitetul Executiv al Societatii Trinitarian Bible si al Societatii Dean Burgon. Pe langa lucrarea de fata, el a mai scris si urmatoarele carti: The Lord God Hath Spoken: A Guide to Bibliology (1992), Sound Doctrine: The Theology of I and II Timothy (1993) si I Will build My Church: The Doctrine and History of Baptists (1995).

¹ Louis Berkhof, Systematic Theology (Grand Rapids, MI.: Wm. B. Eerdmans Publishing Co., 1976), p. 563.

²  Ibid., p. 564.

³ John, A. Broadus, Commentary on the Gospel of Matthew, ed. Alvah Hovey (Valley Forge, PA: The American Baptist Publishing Society, 1886), p. 358-359.

⁴ Cea mai trainica referinta biblica pentru „biserica catolica” se bazeaza pe varianta textuala pe care o gasim in Faptele Apostolilor 9: 31, „Biserica se bucura de pace in toata Iudea, Galilea si Samaria…” Cu toate acestea, teologia care se bazeaza pe variante textuale este extrem de neconvingatoare.

⁵ Kenneth S. Latourette, A History of Cristianity (New York: Harper and Row, Publishers, 1953), p. 183.

⁶ Henry C. Vedder, A Short History of the Baptists (Valley Forge, PA: The Judson Press, 1969), p. 54.

⁷ Clyde C. Smith, „Catholic,” New Bible Dictionary, ed. J. D. Douglas (Grand Rapids, MI.: Wm. B. Eerdmans Publishing Company, 1974), p. 203.

^8. Latourette, op. cit., p. 130.

^9.  Reinhold Seeberg, Text Book of the History of Doctrines, trans. Charles E. Hay (Grand Rapids, MI.: Baker Book House, 1977), p. 325.

^10.  Louis Berkhof, The History of Christian Doctrines, (Grand Rapids, MI.: Baker Book House, 1975), p. 229.

^11. Este interesant de notat faptul ca Seeberg admite chiar si dificultatea de a intelege natura vizibila si invizibila a bisericii.  El afirma: “Dintr-un punct de vedere critic, obiectia donatistilor nu este nejustificata, deoarece, intelectual vorbind,  biserica sacramentelor si biserica harului nu pot fi puse in acord, decat prin cea mai mare dificultate… In consecinta, citandu-l pe Augustin, am putea vorbi despre o definitie dubla, sau chiar tripla a bisericii”, p. 326.

^12. Berkhof, Ibid, p. 229

^13. Berkhof, ibid., p. 236

Traducere de Iosif Raul Enyedi